Ion Tiriac vrea să dea bani pentru construirea unui nou sediu al UNEFS

UNEFS a fost înființată în urmă cu 90 de ani în locul în care se aflau grajdurile regale, acestea fiind reamenajate astfel încât să îi poată găzdui pe studenți.

„Universitatea asta ar trebui reînființată printr-o infrastructură a ei. Cu tot respectul pentru grajduri, chiar dacă sunt regale, nu e locul unei astfel de universități. Fiecare e dator să pună bobul de grâu pentru a ieși un grâu mai mare. Mâine dimineață, dacă este actuală treaba pe care mi-au spus-o doamna Crețu (n.r. – Corina Crețu, comisar pentru politică regională al Comisiei Europene) și știm cine este în momentul de față, iar 85 la sută din fonduri vin de la dumnealor pentru o astfel de universitate de exemplu, 15 la sută le pun eu și nu pentru una, ci pentru cinci de acest fel”, a spus Țiriac.

Ion Țiriac a afirmat că banii necesari construirii unui nou sediu al UNEFS nu ar reprezenta o problemă prea mare pentru Bugetul României. „Acest titlu mă obligă. Oare e posibil ca această universitate, într-un viitor foarte apropiat, să aibă undeva două stadioane, piscină olimpică, o sală de sport multiplă pentru a-și desfășura într-adevăr activitatea pe care o merită. Cât costă asta la o țară de 20 de milioane de locuitori? O picătură într-un pahar cu apă? Nu! O picătură într-un lighean. Dacă vă întrebați unde sunt cele 3.000 de miliarde pe care le-am adunat în acești 25 de ani, este greu pentru cineva să răspundă”, a completat Țiriac.

Pe de altă parte, Țiriac a precizat că sportivii români nu mai sunt motivați să obțină performanțe. „Încet, încet, începem să ne pierdem identitatea. De 25 de ani nu mai moștenim nimic. Și la Sydney, dar și la Atena eu nu am făcut absolut nimic, dar au făcut-o acești tineri care au moștenit de la regimul trecut, trebuie să o recunosc. Unde ne e motivarea astăzi? Nu mai există, dar există totuși motivarea de a fi român. Din păcate, societatea se desfășoară altfel: la doi ani și jumătate, tableta. Copilul nu mai știe să fugă, în curând nu o să știe să meargă. Dacă îl arunci în apă, se îneacă, nu ca pe vremuri când dădea din mâini și din picioare. Eu mă întreb: cu toate eforturile pe care le facem, nu ar fi timpul după 25 de ani și să batem cu pumnul în masă și să spunem că a ajuns?”, a adăugat Țiriac.

Ion Țiriac s-a arătat dezamăgit că lucrările la noul patinoar din București nu au început încă din cauza birocrației. „Tot vorbim de patinoar, care nici astăzi nu stă în picioare. Spre rușinea mea și a tuturor este a treia oară când decretul prin care terenul acordat se anulează din lipsa unei semnături”, a explicat Țiriac.

Fostul tenismen Ion Țiriac a primit, joi, în cadrul unei ceremonii organizate în Sala de Marmură a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport (UNEFS) din București, titlul de Doctor Honoris Causa al instituției.

La eveniment au participat, printre alții, Ivan Patzaichin, Sandra Izbașa, Camelia Potec, Ilie Năstase, Răzvan Florea, Cristina Vărzaru, Dumitru Hărădău, Mihai Leu, Marian Drăgulescu, George Cosac, George Boroi, Carmen Tocală, Gabriela Szabo, Neculai Onțanu, Nadia Comăneci, Valeriu Zgonea, Valeriu Argăseală, Monica Roșu, Bogdan Stelea, Elisabeta Lipă, Ștefan Birtalan, Octavian Bellu, Andreea Răducan și Doina Melinte.

În vârstă de 75 de ani, Ion Țiriac a absolvit Institutul de Cultură Fizică și Sport, actualul UNEFS, în 1964. El a început sportul de performanță ca hocheist și a participat cu reprezentativa României la Jocurile Olimpice din 1964 de la Innsbruck. Țiriac a practicat și tenisul, el devenind din 1968 jucător profesionist. În palmares, Țiriac are un titlu de Grand Slam la dublu, alături de Ilie Năstase, la Roland Garros 1970.

De asemenea, Ion Țiriac a disputat trei finale de Cupa Davis, pierdute de fiecare dată în fața Statelor Unite ale Americii.

După retragerea din activitate în 1979, Țiriac a devenit om de afaceri, manager și impresar al mai multor jucători, printre care Boris Becker și Marat Safin.